duminică, 28 noiembrie 2010

10 mari sibieni, ultima şansă de vot, ultima săptămână a campaniei!

Urmează poate cea mai grea săptămână a campaniei "10 mari sibieni". De aceea vă rugăm să ne susţineţi şi ajutaţi în acţiunile noastre.

Luni, 29 noiembrie, la ora 18.00, în Oldies Club, strada Alexandru Papiu Ilarian, va fi lansat site-ul www.marisibieni.ro. Avem onoarea de a îl avea alături de noi pe unul dintre cei 10 MARI SIBIENI, pe dl. Ioan BESOIU. Acesta va discuta cu noi, cei prezenţi la acea oră. De asemenea vom viziona şi ultimul său film dedicat Sibiului.
VĂ AŞTEPTĂM ÎNTR-UN NUMĂR CÂT MAI MARE ALĂTURI DE N
OI ŞI DE ION BESOIU. Marţi, ajutaţi fiind de Librăria Humanitas şi de supermarketul CarmOlimp, vom împărţi cărţi în numele celor 10 MARI SIBIENI. Urmăriţi detaliile pe blogul lui Răzan Pop. Vă aşteptăm alături de noi.
Duminică, 5 decembrie, veţi putea urmări pe TV Eveniment, GALA MARILOR SIBIENI, în cadrul căreia vom anunţa cel mai mare sibian, aşa cum a fost ales de către voi, sibienii.

VĂ AŞTEPTĂM ALĂTURI DE NOI ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ!!!

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Asteroidul "9253 Oberth"

Asteroidul 9253, descoperit în 1971 la Observatorul Palomar, California, poartă numele de 9253 Oberth. Cu un diametru de maxim 6 km, asteroidul Oberth se află la o distanţă de 150.000.000 km de Terra.


Toţi asteroizii cu nume de români. Orbita (traiectoria) acestora este trecută cu verde. Toţi se află situaţi între Marte şi Jupiter în centura principală.

Hermannn Julius Oberth a fost un om de ştiinţă născut la Sibiu. Este, împreună cu Konstantin Tsiolkovsky şi Robert Goddard, unul dintre părinţii astronauticii.

Părintele zborului cosmic: un sibian genial Hermann Oberth (25 iunie 1894- 28 decembrie 1989) este considerat fondatorul astronauticii şi inventatorul rachetei, alături de rusul Konstantin Tiolkovsky şi americanul Robert Goddard, dar nu a colaborat niciodată cu ceilalţi doi, cercetările lor desfăsurându-se în paralel. S-a nascut la Sibiu, într-o familie de intelectuali saşi şi a crescut în Sighişoara. Tatăl său era un chirurg faimos, director al spitalului judeţean din Sighişoara.
La nici 14 ani, elevul de liceu Oberth proiectase deja primul model de racheta, fascinat de cărţile lui Jules Vernes "De la Pământ la Lună" şi "Călătorie în jurul lumii", pe care le ştia aproape pe de rost.

Teza de doctorat i-a fost respinsă în 1922, în Germania, pe motiv că era prea utopică. Publicată cu fonduri private, după ce a fost respinsă de mai multe edituri, cartea sa "Racheta spre spaţiile interplanetare" avea să devină o lucrare de o importanţă covârşitoare, chiar dacş iniţial a stârnit multe controverse. La varsta de 28 de ani, îşi încheiase deja opera fundamentală a tehnicii rachetelor şi a zborului cosmic. Oberth a refuzat să susţină doctoratul cu alt subiect, afirmând că poate să devină un cercetător valoros şi fără doctorat. După cel de al doilea Război Mondial s-a stabilit în Germania. S-a retras din lumea ştiintei în 1968, dedicându-se filosofiei. A murit în 1989, iar un an mai târziu Academia Română l-a ales membru post-mortem. Prima racheta de mari dimensiuni, A4, a fost construită urmând în mare măsură ideile lui Oberth. Nu mai puţin de 95 de invenţii şi recomandări ale savantului de origine română se regăsesc în construcţia acestei rachete, cunoscută ulterior sub numele de V2.

vineri, 12 noiembrie 2010

Hermann OBERTH


Hermann OBERTH s-a născut la Sibiu în 1894. Şcoala o face la Sighişoara iar studiile universitare (medicină) le începe la Munchen în 1912. Este medic militar în timpul războiului mondial pe frontul rusesc şi apoi la Sighişoara (aici realizând mai multe experimente ştiinţifice în domeniul imponderabilităţii). Realizează un experiment bazat pe lansarea unei rachete în 1917, la exepriment asistând şi ministrul german al Războiului. Revine ca şi cadru universitar la Munchen apoi la Gottingen, definitivându-şi lucrarea de doctorat în 1923 (la Universitatea din Cluj Napoca). Aceasta este respinsă de mediul ştiinţific fiind considerată utopică. Îşi publică totuşi lucrarea cu eforturi financiare considerabile născând astfel o dură polemică în presa de specialitate a acelor vremuri.

Între 1928 şi 1929 locuieşte în Berlin ca şi consultant ştiinţific al primului film SF (Femeile de pe Lună). Primeşte premiul „Rep-Hirsch” în 1929, oferit de Societatea Astronomică Franceză. Revine în ţară predând fizică la Sibiu şi la Mediaş. Se mută definitiv din Sibiu în 1938, în jurul războiului mondial. Lucrează la Viena la Colegiul Tehnic, apoi la Dresda tot la Colegiul Tehnic şi în cele din urmă la Peenemunde. Aici va fi implicat într-o serie de proiecte militare, primind chiar „Crucea de Merit” prima clasă. După război se mută întâi la Wittenberg, apoi la Feucht, lângă Nurnberg. Pleacă pentru o scurtă perioadă în Elveţia şi Italia ca şi consultant ştiinţific. De aici pleacă la Huntsville unde va lucra alături de Wernher von Braun la Institutul de Explorare Spaţială, participând la proiectul de dezvoltare a tehnologiei spaţiale pentru următoarea decadă. Revine la Feucht pentru a îşi publica cercetările apoi se reîntoarce în SUA, la Convair, pentru a lua parte la proiectul american de realizare a rachetelor Atlas, în calitate de consultant tehnic.

Este considerat unul dintre părinţii astronauticii mondiale. Este inventatorul conceptului de ardere în etape a combustibilului şi a „efectului Oberth”. Prima rachetă o construieşte la 14 ani. Publică în 1923 lucrarea „Racheta în spaţiul interplanetar”, în 1929 „Moduri de a călători în spaţiu”. Lansează prima rachetă cu combustibil lichid (Kegelduse) în 1929. În 1953 publică „Omul în spaţiu” (pentru prima dată cineva propune conceptul de staţie spaţială). Face parte din Partidul Naţional Democratic din Germania între 1962 şi 1965. Se dedică şi studierii energiilor alternative (va realiza printre primele proiecte ale unei centrale eoliene). Se dedică apoi filosofiei, publicând mai multe lucrări.

A fost căsătorit pentru 70 de ani. A avut patru copii, unul murind în războiul mondial. S-a retras din activitate în 1962, la vârsta de 68 de ani. Moare la Nurnberg în 1989. În cinstea sa administraţia din Feucht îi va dedica Muzeul Spaţial ce îi poartă numele. Un crater de pe Lună îi poartă, de asemenea, numele.

LOCURI CE ÎL LEAGĂ DE SIBIU:
• str. Hermann Oberth (ce îi poartă numele)
• sensul giratoriu (casa unde s-a născut)
• Facultatea de Inginerie (ce îi poartă numele)
• Colegiul Brukenthal (unde a predat)